Judetul Maramures

Orase in judetul Maramures Baia Mare Baia Sprie Borsa Botiza Cavnic Copalnic Desesti Firiza Mesteacan Ocna sugatag Poienile Izei Rodna de Sus Rohia Rozavlea Sabisa Sacalaseni Salistea de Sus Sapanta sieu Sighetu Marmatiei somcuta Mare Stramtura Suciu de Sus Targu Lapus Vadu Izei Viseu de Sus Voluntari Informaţii generale Aşezare În extremitatea nord vestică a României, la graniţa cu Ucraina. Vecini La nord: Ucraina, la vest: Judeţul Satu Mare, la sud: Judeţele Sălaj, Cluj şi  Bistriţa-Năsăud, la est: Judeţul Suceava. Suprafaţa 6.304 km2 (respectiv 2,6% din teritoriul ţării). Populaţie 535.000 locuitori. Oraşe Baia Mare, reşedinţă de judeţ, cu 150.000 locuitori, la poalele  Munţilor Gutâi, pe râul Săsar, cu nesecate comori de frumuseţe,  într-un univers aparte. Alte oraşe: Baia Sprie, Borşa, Cavnic,  Seini, Sighetu Marmaţiei, Târgu Lăpuş, Vişeu de Sus. Relieful Este predominant muntos, în general accidentat, înălţimile variind  între 200 m în depresiuni şi 2.300 m pe culmile munţilor  (care reprezintă prin excelenţă 3/4 din teritoriu). Are aspectul unui larg  amfiteatru natural. Depresiunea Maramureşului este înconjurată de munţi în totalitate,  la sud-vestul ei aflându-se munţii vulcanici Oaş, Gutâi şi Ţibleş, la est  Munţii Maramureşului şi la sud-est Munţii Rodnei (cu vf. Pietrosu de 2.303 m),  cu creste ascuţite şi prelungi, abrupturi impunătoare şi văi pitoreşti.  Mai cuprinde părţi din Subcarpaţii Transilvaniei, Podişul Someşan, Dealurile vestice. Clima Este diferenţiată, în funcţie de diversitatea formelor de relief, temperat  continentală, cu vânturi din direcţia sud-vest şi sud-est. Cursurile de apă Brăzdează ca un păienjeniş, de la Tisa cu afluenţii săi:  Vişeu (cu Cisla, Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara, Ieud, Botiza), ce taie  depresiunea printr-o vale largă mărginită de terase, la Someşul din sud, cu afluenţii Lăpuş, Bârsău, precum şi izvoarele cu apă minerală Borşa,  Crăciuneşti, Breb, Botiza. Obiective turistice Munţi Masivul Pietrosul (Munţii Rodnei), de 2.303 m, la 10 km de Borşa,  adăposteşte cea mai importantă rezervaţie naturală din nordul ţării (de interes geologic, botanic şi faunistic). Masivul prezintă numeroase  urme glaciare (creste, văi, circuri, morene). A fost declarat de  UNESCO rezervaţie a biosferei. Munţii Gutâi (1.443 m), acoperiţi  cu păduri seculare, fac parte din cadrul lanţului munţilor vulcanici.  O privelişte bizară oferă „Creasta Cocoşului”, la 12 km de Baia Sprie,  imens bloc de andezit care domină împrejurimile cu semeţia lui sălbatică,  formează o rezervaţie geologică. Munţii Ţibleş (1.839 m altitudine maximă),  presăraţi cu poieni, stânci şi stâne, având traseele lungi şi obositoare,  ce necesită multe popasuri. Alţi munţi: Munţii Maramureşului, cu vf. Farcău de 1.957 m. Văi şi cascade Valea Vaserului se caracterizează printr-o succesiune de peisaje inedite, şi formează unul dintre cele mai impresionante defilee înguste ale  Carpaţilor răsăriteni, presăraţi pe ambii versanţi cu zeci de izvoare minerale.  Valea Izei şi Valea Marei (pe DN 18), trasee care oferă pe lângă peisaje  de un mare pitoresc şi satisfacţia vizitării unora dintre cele mai vechi biserici din lemn,  precum şi a unui şir întreg de porţi maramureşene, adevărate arcuri de triumf rustice.  Alte văi şi cascade: Puzdrele şi Cailor, cu o cădere de 40 m. Lacuri Lacul de acumulare Friza, pe râul omonim, la 10 km de Baia Mare,  se adresează turismului recreativ. Alte lacuri: Ocna Şugatag şi Coştiui,  lacuri sărate cu valoare curative, Lacul glaciar Iezerul, în masivul Pietrosu.  Staţiuni Borşa (la 850 m altitudine), staţiune balneoclimaterică şi de  odihnă la poalele Munţilor Rodnei. Clima este blândă  (temperatura medie iarna: 80C, iar vara 200C), cu aer puternic ozonat datorat pădurilor de brazi care înconjoară staţiunea.  Atracţia turistică de care se bucură Borşa este rezultatul numeroaselor  posibilităţi de drumeţie şi mai ales de practicare a sporturilor de iarnă.  Pe versanţii nordici ai munţilor Rodnei, zăpada se menţine până în timpul verii,  iar uneori persistă chiar de la un an la altul. Dispune de pârtii de schi  pentru toate categoriile de practicanţi şi de o trambulină naturală,  de asemenea, există telescaun şi teleski. Tratamentele efectuate  în cadrul bazelor din staţiune include terapii moderne, naturiste,  mofete naturale. Căile de acces sunt: feroviare - gara Vişeu  şi apoi cu mijloace auto, rutiere - DN 18,  Baia Mare - Sighetul Marmaţiei - Borşa, DN 17 şi  DN 18 Suceava - Pasul Prislop - Borşa, DN 17C şi DJ 186 Bistriţa-Năsăud - Borşa.  Ocna Şugatag (la 20 km de Sighetul Marmaţiei), staţiune balneoclimaterică  (la 490 m altitudine, la poalele lanţului vulcanic Tibleş-Gutâi). Complexele  turistice Izvoarele, Mogoşa şi Crăciuneşti. Vestigii istorice Turnul lui Ştefan de la Baia Mare, interesantă construcţie în stil gotic ridicată în 1347,  ce seamănă cu turnul vechii primării din Praga. De la înălţimea sa de 50 m,  turnul oferă o frumoasă panoramă asupra oraşului. Bastionul Măcelarilor din Baia Mare,  făcea parte din sistemul de fortificaţii al oraşului (sec. XV). Se spune că de  aici s-a tras glonţul care l-a ucis pe vestitul haiduc Pintea Viteazul.  Alte vestigii istorice: Clădirea Monetăriei din Baia Mare (1734 - 1738),  azi sediul Muzeului Judeţean, Ruinele Cetăţii Chioarului de lângă Şomcuta  Mare, menţionată documentar în 1319, Ruinele cetăţii Bogdan Vodă. Edificii religioase Bisericile din lemn ocupă un loc aparte în fondul de aur al creaţiei populare  din România, unice în lume prin formele şi ornamentele specifice stilului românesc.  În satele maramureşene se întâlnesc numeroase astfel de construcţii care rămân  expresia cea mai vie a măiestriei populare. Adevărate monumente de artă arhitecturală,  bisericile încântă privirea cu linia lor zveltă, cu o surprinzătoare armonie a proporţiilor şi cu turlele lor avântate în căutarea infinitului. Unele dintre cele mai reuşite exemplare  se află în localităţile: Bogdan Vodă (sec. XVIII, cu interior pictat), Surdeşti (1724, cu cel mai înalt turn din ţinut: 54 m), Moisei (1699),  Bârsana (1780), Budeşti (sec. XVIIXVIII), Călineşti  (1663, cu pictură din 1754), Rozavlea (1700, pictură murală din 1775),  Botiza (1796), Ieud. Alte edificii religioase: Biserica „Sfânta Treime” din Baia Mare,  ridicată de călugarii iezuiţi între 1717 - 1720, în stil baroc, Mânăstirea Izvorul Negru  de lângă Moisei (1672). Edificii culturale Muzeul Maramureşului din Sighetu Marmaţiei, cu secţii de etnografie şi  artă populară (piese de port şi arhitectură populară, măşti populare,  icoane, piese de industrie casnică), ştiinţele naturii (floră şi faună maramureşană).  Muzeul Mineralogic din Baia Mare, cuprinde interesante şi neasemuite flori de mină. Monumente şi statui Monumentul de la Moisei, ridicat în amintirea celor ucişi de nazişti în 1944  este sculptat de Vida Gheza, iniţial în lemn, iar ulterior în piatră. Etnografie „Cimitirul Vesel” de la Săpânţa (la 18 km de Sighetu Marmaţiei),  unic în lume, uluieşte prin originalitatea sa. Crucile de lemn sculptate şi pictate de meşterul popular Stan Pătraş, l-au transformat într-un   adevărat muzeu. Coloritul crucilor şi textele pline de umor eternizează  ipostazele esenţiale ale vieţii şi evidenţiază vigoarea spiritului românesc  care nu se teme de moarte. Se poate spune că satele maramureşene  reprezintă o imensă Galerie de artă populară. În zilele de sărbătoare  decorul lor este completat de costumele localnicilor, puternic colorate, cusute cu migală şi fantezie; obiceiurile reprezintă originale demonstraţii  de artă populară. Vestitele porţi maramureşene sunt adevărate „cărţi de vizită” ale sculpturii în lemn. Măiestrit lucrate, ele au  ca ornament elementul tradiţional pentru „Ţara Maramureşului”: semnul soarelui, simbolul vieţii. Cele mai frumoase astfel de porţi se întâlnesc în  satele Săpânţa, Vadul Izei, Deseşti, Giuleşti. La Botiza - lăzi de zestre şi  cergi, la Vişeul de Jos - port popular şi ţesături,  la Bogdan Vodă - covoare şi împletituri, la Săcel - ceramică roşie nelustruită, cu motive de veche tradiţie.